Biserica Ortodoxă prăznuiește în data de 1 august „Scoaterea Sfintei Cruci”, o sărbătoare care provine din tradiția bizantină.
În această zi era scoasă la închinare în Biserica „Sfânta Sofia” o parte din lemnul Sfintei Cruci ce se afla în paraclisul palatului imperial. Sfânta Cruce rămânea la închinare în Biserica „Sfânta Sofia” până la 14 august, notează Ziarul Lumina.
Această procesiune din data de 1 august se făcea „în amintirea arătării Sfintei Cruci împăratului Constantin cel Mare (306‑337), înainte de lupta de la Podul Milvius, de pe râul Tibru, din anul 312, precum şi a descoperirii lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim, de către mama sa, Sfânta Elena.
După o altă tradiţie, această sărbătoare este legată şi de biruinţa, în aceeaşi zi, a binecredinciosului împărat Manuel I Comnen (1143‑1180) asupra turcilor, cu puterea şi lumina Cinstitei Cruci a Domnului, ca oarecând Sfântul Împărat Constantin cel Mare.
Împreună cu celelalte sărbători ale Cinstitei Cruci, Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci (7 mai) şi Duminica Sfintei Cruci (Duminica a 3‑a din Postul Mare), Scoaterea Sfintei Cruci ne cheamă la o duhovnicească întâlnire cu taina Crucii şi la purtarea, în umbra Crucii Domnului, a propriei noastre cruci, dată nouă de Dumnezeu” (Sinaxarul Sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, volumul XII, luna august).
