Fără camere de supraveghere la examene, fără anonimizarea lucrărilor înainte de corectare și cu comisii din care fac parte inclusiv foștii diriginți ai elevilor sau rude ale acestora. Sunt doar o parte din propunerile Ministerului Educației prevăzute în proiectul de ordin pus în dezbatere privind admiterea la liceu începând din 2027.
Ministerul Educației permite liceelor și colegiilor nu doar să organizeze propriul concurs de admitere, ci să controleze total examenele și selectarea elevilor, fiind eliminat orice filtru anti-fraudă.
O analiză EduPedu arată că aceeași instituție care selectează candidați pentru locurile proprii (liceul) este și cea care scrie regulile jocului, corectează lucrările, își calculează singură media și își soluționează singură contestațiile.
Consiliul de administrație al fiecărui liceu stabilește, prin hotărâre proprie, disciplinele la care se dă concurs, alese dintr-o listă națională de patru combinații de profil, cu câte trei discipline fiecare (foto cu disciplinele, mai jos), procedura de organizare, criteriile de admitere, modul de calcul al mediei de admitere și criteriile de departajare atunci când doi candidați termină la egalitate.
La latitudinea fiecărui liceu este și ponderea dintre rezultatul de la Evaluarea Națională și rezultatul de la propriul concurs, în calculul mediei finale de admitere.
Comisia de admitere a fiecărui liceu este condusă de directorul sau directorul adjunct al aceluiași liceu, cu secretarul unității ca secretar al comisiei. Corectarea propriu-zisă e făcută de „cadrele didactice care evaluează probele pentru concursul de admitere”: cadre ale liceului organizator, desemnate de acesta.
Supravegherea sălilor revine unor „asistenți”, câte doi profesori „de altă specialitate decât cea a disciplinei la care se susține proba”, dar textul nu cere ca aceștia să vină de la o altă unitate de învățământ; practic, pot fi colegi de cancelarie ai corectorilor și ai celor din comisie. Supraveghetorii mai pot fi foști diriginți sau profesori ai elevilor care dau examenul și au făcut gimnaziul la același liceu sau colegiu.
Tot comisia liceului „calculează sau verifică, după caz, calculul corect al mediei de admitere”, potrivit articolului 22 alineatul (2) litera c), fără o a doua instanță automată de control, externă liceului. Iar contestațiile, potrivit articolului 44 alineatul (8), „se depun și se rezolvă” în aceeași zi, la aceeași unitate; textul nu precizează dacă cei care le soluționează sunt alții decât cei care au corectat lucrarea inițial.
În sfârșit, rezultatul concursului „se recunoaște în unitatea de învățământ la care candidatul a susținut probele”, potrivit articolului 44 alineatul (9), un rezultat local, care nu trece printr-o platformă centralizată, comparabilă între licee, așa cum se întâmplă cu repartizarea computerizată bazată pe media Evaluării Naționale. Deci nota obținută într-un liceu este zero în alt liceu, nu poate și nu este folosită la nimic altceva decât la admiterea pentru cele x locuri din clasa pentru care elevul a optat să dea concurs.
Șase funcții diferite – cele pentru stabilirea regulilor, ponderea, conducerea comisiei, corectarea, supravegherea sălilor, verificarea calculului și soluționarea contestațiilor – sunt exercitate, potrivit textului, de aceeași instituție, adesea de aceiași oameni sau de colegii lor direcți.
Nici anonimizarea lucrărilor scrise înainte de corectare nu apare menționată la niciuna dintre cele trei tipuri de probă verificate.
Lipsa camerelor de supraveghere, prezența profesorilor liceului în comisii și eventual a foștilor diriginți și a rudelor unora dintre elevii care candidează între organizatorii direcți ai admiterii, plus corectarea internă, realizată de cadre ale aceluiași liceu, sunt elementele care se combină într-un mecanism ce, cel puțin teoretic, permite unui liceu să controleze complet propria selecție, iar favorizarea corupției este vizibilă clar din modul în care sunt scrise regulile din proiectul Ministerului Educației.
Dacă membrii comisiei care corectează lucrările viitorilor liceeni la concursul suplimentar de admitere pot avea rude sau afini printre candidați, dacă lucrările scrise nu sunt anonimizate înainte de corectare, dacă cei care soluționează contestațiile sunt tot cei care au corectat inițial, dacă sălile de concurs nu sunt supravegheate video și audio, așa cum sunt cele de la probele de aptitudini, atunci ce instrumente concrete va folosi Comisia Națională de Admitere pentru a controla efectiv activitatea comisiilor liceale de concurs?
Și, ce e cel mai clar, nu sunt simple „scăpări” ale autorilor toate aceste prevederi – sunt construcții deliberat concepute și introduse, pentru că în același proiect autorii proiectului ministerial au introdus toate aceste filtre la Evaluarea Națională și la probele de aptitudini, însă pentru admiterea separată le-au scos, mai notează sursa citată.
Citiți și:
