Criza politică din Polonia s-a accentuat vineri seara, după ce conducerea Tribunalului Constituțional a fost suspendată. Președintele Karol Nawrocki s-a întors de urgență în țară. Opoziția conservatoare a acuzat guvernul condus de Donald Tusk de tentativă de lovitură de stat și mii de polonezi au ieșit în stradă.
Președintele Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și vicepreședintele Bartłomiej Sochański au fost suspendați din funcții, într-o decizie contestată de cei doi magistrați și de principalul partid de opoziție, Lege și Justiție (PiS), potrivit presei internaționale.
Dincolo de aceste decizii instituționale, miza este una mult mai profundă, anume raportul dintre suveranitatea națională și dreptul european.
Curtea Constituțională din Polonia a refuzat sistematic să recunoască supremația dreptului european față de cel național, ceea ce a înfuriat Bruxellesul și a constituit un motiv de tensiune permanentă.
Tribunalul Constituțional din Polonia a transmis de mai multe ori în ultimii ani că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării. În 2021, conducerea Curții Constituționale a denunțat ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez.
Cazul României
Spre deosebire de Polonia, autoritățile române au vorbit explicit despre cedarea suveranității după aderarea la Uniunea Europeană. În 2022, Cătălin Predoiu, ministru al Justiției la momentul acela, declara că „orice stat care a intrat în Uniunea Europeană a cedat suveranitate”.
