Totalitarismul digital nu se mai impune prin forță, precum dictaturile secolului al XX-lea, ci prin seducția confortului și a plăților rapide, așa cum promite Portofelul European de Identitate Digitală (EUDI Wallet).
Ceea ce mulți dintre susținătorii acestui instrument modern trec cu vederea este riscul ca portofelul digital să devină o piesă centrală într-o arhitectură de control, în care accesul cetățenilor la propriile resurse să fie condiționat sau restricționat pentru o amendă neplătită sau o opinie care deranjează.
Ce face România
La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a prezentat deciziile privind implementarea portofelului european pentru identitate digitală (Portofelul de Identitate Digitală- RoEUDIW) în România.
Prin acest act digital, cetățenii își dovedesc identitatea și stochează documente electronice precum permis de conducere, card bancar, diplome universitare sau card de sănătate.
Guvernul a anunțat atunci că a decis dezvoltarea portofelului digital la nivel național pe baza modelului open-source dezvoltat de Germania.
Potrivit sursei, prima fază trebuie finalizată până în decembrie 2026 și urmărește, printre altele: implementarea primei versiuni a aplicației mobile RoEUDIW, emiterea PID și dezvoltarea funcționalității de verificare a vârstei, precum și finalizarea cadrului normativ.
„România realizează economii bugetare semnificative, evitând costurile dezvoltării de la zero a unei infrastructuri complexe, și se înscrie totodată într-un demers de solidaritate europeană, în care statele membre construiesc împreună, pe baze comune, viitorul identității digitale la nivelul Uniunii”, se precizează în comunicatul Guvernului.
Așadar, statele membre dezvoltă o infrastructură interoperabilă europeană pentru identitatea digitală, iar datele cetățenilor europeni ajung să depindă de un mega-sistem de control centralizat.
Pentru început, utilizarea portofelului digital este prezentată ca fiind opțională, însă experiența ultimilor ani arată că obligativitatea se poate impune prin excludere. În această variantă, identitatea digitală a cetățenilor va depinde de funcționarea sistemului informatic și de deciziile autorităților care îl administrează.
Apare astfel întrebarea în ce măsură se mai pot garanta drepturile și libertățile individuale, fiindcă în momentul în care identitatea cetățenilor depinde de un server guvernamental, există riscul real ca aceasta să ajungă la un singur click distanță de anulare.
