Parlamentul European (PE) susține instituirea euro digital, potrivit unei poziții adoptate marți în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare.
Decizia a fost adoptată cu 43 de voturi pentru, 14 împotrivă și 1 abținere.
Euro digital ar fi o nouă formă electronică de monedă emisă de Banca Centrală Europeană (BCE) și ar funcționa online și offline. Plățile online ar fi procesate printr-un sistem bazat pe conturi, în timp ce plățile offline ar funcționa direct prin intermediul dispozitivelor de stocare locale.
Funcționalitatea offline ar fi echivalentă cu utilizarea numerarului fizic, deoarece pierderea dispozitivului ar însemna pierderea banilor offline fără nicio posibilitate de rambursare, potrivit unui comunicat transmis de PE.
Toți furnizorii de servicii de plată (PSP), inclusiv băncile, furnizorii de monedă electronică, oficiile poștale și furnizorii reglementați de servicii pentru criptoactive, ar putea distribui euro digital în întreaga Uniune Europeană.
Majoritatea companiilor ar fi obligate să accepte euro digital ca mijloc de plată. Excepții ar urma să fie prevăzute pentru persoanele care desfășoară activități independente, precum și pentru întreprinderile mici și microîntreprinderile care nu acceptă alte forme de plată digitală.
Un al doilea dosar legislativ, referitor la furnizarea serviciilor asociate euro digital de către furnizorii de servicii de plată stabiliți în state membre care nu fac parte din zona euro, a fost adoptat cu 43 de voturi pentru, 9 împotrivă și 6 abțineri.
Un al treilea dosar, privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro, a fost adoptat cu 46 de voturi pentru, 4 împotrivă și 8 abțineri.
Mandatele de negociere pentru cele trei texte vor fi anunțate la începutul sesiunii plenare din iulie. Legislația finală va trebui negociată între Parlamentul European și Consiliu înainte de a intra în vigoare.
Critici
Vocile care contestă instituirea euro digital avertizează că această măsură reprezintă un mijloc de control asupra banilor europenilor. Totodată, se invocă vulnerabilitatea sistemului, în cazul unor atacuri cibernetice sau a unor crize energetice majore.
Pe de altă parte, pentru țările care nu au trecut la euro, cum este și cazul României, acest instrument este văzut ca o metodă indirectă de aliniere forțată la politicile monetare centralizate ale UE.
