Un raport prezidențial dat publicității miercuri propune o schimbare de paradigmă în privința identității naționale în context european și militează pentru „un patriotism democratic, incluziv și european”, ca răspuns la „ascensiunea curentelor național-populiste și suveraniste.”
Raportul intitulat „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului” a fost prezentat la Palatul Cotroceni, în prezența lui Nicușor Dan, la Reuniunea Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” (RUE).
Temele raportului sunt următoarele:
1 Elemente definitorii ale identității naționale românești
Autorii raportului spun că identitatea națională românească nu este o esență fixă, ci o identitate de sinteză, construită istoric prin suprapunerea mai multor moșteniri și aflată într-o permanentă redefinire.
Limba română este considerată primul marker identitar, însă este prezentată ca fiind flexibilă și capabilă să se remodeleze în funcție de contextele geopolitice.
În opinia autorilor, memoria istorică trebuie să fie una critică, capabilă să integreze și episoadele dificile ale trecutului, nu o mitologie defensivă exclusiv a gloriei și a sacrificiului.
În ceea ce privește credința, Ortodoxia este recunoscută drept componentă culturală majoră, cu rol istoric în cultură, educație și viața comunitară. Autorii raportului insistă că religia este o componentă însemnată, dar nu exhaustivă, și nu trebuie confundată cu cetățenia sau transformată în test de autenticitate națională, fiind deosebit de sensibilă la instrumentalizare politică.
2 Elementele comune ale identității europene și registrele lor
Identitatea europeană este prezentată ca fiind multistratificată și „mai laxă” decât cele naționale. Autorii subliniază că Uniunea Europeană s-a construit în jurul unui set de principii, precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, protecția minorităților.
Raportul leagă identitatea europeană de gestionarea în comun a resurselor esențiale.
3 Patriotismul național, suveranismul și cetățenia europeană post-națională
Patriotismul este prezentat ca un atașament legitim de comunitatea politică, cultura și istoria națională, fără să fie incompatibil cu apartenența la structuri supranaționale și poate susține integrarea europeană.
Autorii susțin că, spre deosebire de patriotism, suveranismul alunecă frecvent într-un discurs antagonic față de instituțiile europene.
Totodată, în raport se menționează că integrarea europeană a înlocuit suveranitatea indivizibilă cu una exercitată în comun. Autorii susțin că în arhitectura actuală a Uniunii, statele membre păstrează roluri naționale puternice, iar renunțarea la suveranitate este episodică.
Concluzia autorilor este că „viitorul nu aparține nici federalismului abstract, nici suveranismului exclusivist, ci unui patriotism european plural.”
4 Este populismul național condamnat să învingă proiectul european?
Raportul precizează că suveranismul este o noutate politică ce poate „colapsa în două-trei cicluri electorale” dacă apar oferte democratice proaspete.
Traiectorii posibile: un populism transeuropean, ofilirea suveranismului, sau puncte de intersecție sustenabile între viziunea națională și cea europeană. Factori agravanți: platformele digitale, ingerințele externe (războiul hibrid rusesc) și regresul democratic, se mai arată în raport.
Autorii concluzionează că „populismul național nu este destinat să învingă, dar reprezintă un serios semnal de alarmă. Viitorul depinde de capacitatea democrațiilor de a-și regăsi energia reformatoare și de a oferi permanent alternative credibile.”
5 Ce trebuie să facă România pentru a preveni derivele ultraidentitare
În acest context, autorii raportului propun „recuperarea patriotismului de către forțele democratice”. A fost o eroare tactică majoră ca discursul patriotic să fie lăsat deoparte în numele exclusiv al celui proeuropean, spațiul a fost acaparat de actori radicali. Se pledează pentru un patriotism democratic, incluziv și european.
Concluzia raportului:
„Contribuțiile converg asupra ideii că răspunsul la radicalism nu este nici minimalizarea, nici demonizarea, ci buna guvernare, reducerea inegalităților, educația civică și istorică, recuperarea patriotismului de către forțele democratice, protejarea spațiului informațional și afirmarea asertivă a României ca actor influent în Uniune. Combaterea extremismului se face pe terenul ideilor, nu prin instrumente penale, iar apărarea democrației presupune fermitate față de operațiunile ostile, dar deschidere față de cetățenii atrași de aceste idei”, se precizează în raport.
Autorii raportului
Raportul a fost realizat de Grupul de Reflecție Strategică „România în UE” (RUE), constituit în cadrul Administrației Prezidențiale și coordonat de consilierul prezidențial Valentin Naumescu. Printre autorii contribuțiilor la raport se numără: Sergiu Mișcoiu, Silviu Rogobete, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Remus Ștefureac, Sever Voinescu.
